Manastirea Vatopedu cu hramul Buna Vestire, este una din cele mai vechi si mai mari manastiri atonite, a doua in ordine ierarhica dupa Marea Lavra. Din punct de vedere istoric, este considerata cea mai veche manastire din Sfintul Munte. Prima asezare, dupa traditie, dateaza din anul 383. Fiind distrusa de mai multe ori, in secolul al IX-lea a fost refacuta de trei frati, Atanasie, Antonie si Nicolae, calugariti aici. In secolul al XI-lea ajunge o manastire mare cu sute de calugari. In anul 1204, cruciatii au ucis mai multi calugari in Vatopedu si au devastat manastirea. Biserica cu hramul Buna Vestire dateaza din secolul al XI-lea, cu fresca din anul 1312. Pe un bazorelief de marmura montat pe unul din ziduri apare Sf. Stefan cel Mare cu coroana pe cap, inchinind Maicii Domnului cu Pruncul, o bisericuta. Dedesupt se vede stema Moldovei, capul de zimbru si anul 1496. Este un semn de pretuire si aducere aminte pentru marile ajutoare date de acest insemnat domnitor si sfint moldovean.
O alta stema a Moldovei mult mai mare, tot din marmura, se afla pe peretele de intrare in biserica. Probabil este de pe vremea lui Alexandru Lapusneanu, care face mari danii si reparatii la biserica. Pe peretele opus se afla stema Tarii Romanesti, deasemeni sculptata in marmura. Dupa Sf. Stefan cel Mare, Neagoe Basarab innoieste manastirea si construieste un paraclis. Vlad Vintila, Matei Basarab, Vasile Lupu sint alti domni din Principatele Romane care dau importante ajutoare manastirii. Sf. Constantin Brincoveanu la rindul sau da ajutor banesc anual de 21.000 aspri pentru lucrari de refacere. In aceasta manastire se afla multe icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului si moaste ale unor importanti sfinti. De Vatopedu apartin schitul grecesc Sf. Mucenic Dimitrie, schitul rusesc Sf. Apostol Andrei precum si unele chilii din imprejurimi care formeaza Sihastria Colciu, din care trei sint romanesti.
|